Ura

Ura

Ura este un cuvânt care denotă sentimentele profunde de antipatie. El poate fi folosit într-o mare varietate de contexte, de la ura pentru obiecte neînsufleţite la cea pentru oameni sau chiar grupuri de oameni.

Puncte de vedere filozofice

Filozofii au oferit multe definiţii influente ale urii. Rene Descartes vedea ura ca o conştientizare a faptului că ceva este rău, combinat cu o dorinţă expresă de a scăpa de el. Baruch Spinoza a definit-o drept tipul de durere datorată unor cauze externe. Aristotel vedea ura ca o dorinţă de anihilarea a unui obiect care nu îşi poate reveni în timp. David Hume credea că ura este un simţământ ireductibil care nu se poate defini.[1]

Puncte de vedere psihologice

În psihologie, Sigmund Freud definea ura ca o stare a ego-ului care doreşte să distrugă sursa nefericirii[2]. Într-o definiţie mai contemporană, Penguin Dictionary of Psychology defineşte ura ca “o emoţie profundă, de durată şi intensă, care exprimă animozitate, mânie şi ostilitate faţă de o persoană, grup sau obiect.”[3] Întrucât ura este considerată ca fiind de durată, mulţi psihologi o consideră mai mult o atitudine sau predispoziţie decât o stare emoţionale temporară.

Cercetări neurologice

Corelările neurologice ale urii au fost investigate cu o procedură fMRI. În acest experiment, li s-au scanat oamenilor creierele în timp ce priveau poze ale oamenilor pe care îi urau. rezultatele au arătat o creştere a activităţii circumvoluţiunilor cerebrale frontale mediane, putamenului drept, bilateral în cortexul premotor, în polul frontal, şi bilateral în insula mediană a creierului uman. Cercetătorii au concluzionat că există o reţea distinctă a activităţii cerebrale care se activează la ură.[4]

Video: Alice In Chains - Love, Hate, Love

Referinţe

  1. ^ Royzman, E. B., McCauley, C. & Rozin, P. (2005). From Plato to Putnam: Four ways to think about hate. In The Psychology of Hate by Sternberg, R. (Ed.).
  2. ^ Freud, S. (1915). The instincts and their vicissitudes.
  3. ^ Reber, A.S., & Reber, E. (2002). The Penguin dictionary of psychology. New York: Penguin Books.
  4. ^ Zeki, S. and Romaya, J.P. (October 29, 2008) “Neural Correlates of Hate“, PLoS ONE 3(10):e3556 doi:10.1371/journal.pone.0003556. Accessdate=2008-11-06

Bibliografie

  • The Psychology of Hate by Robert Sternberg (Ed.)
  • Hatred: The Psychological Descent into Violence by Willard Gaylin
  • Why We Hate by Jack Levin
  • The Psychology of Good and Evil : Why Children, Adults, and Groups Help and Harm Others by Ervin Staub
  • Prisoners of Hate: The Cognitive Basis of Anger, Hostility, and Violence by Aaron T. Beck
  • Becoming Evil: How Ordinary People Commit Genocide and Mass Killing by James Waller

[Back] [Home] [Next]